Pe măsură ce tot mai mulți aleg modul de viață urban, designerii și arhitecții regândesc influența clădirilor asupra stării populației într-o eră a neuro-arhitecturii. 

Clădirile și orașele în care locuim ne afectează starea de spirit și sănătatea, întrucât celulele specializate din regiunea hipocampică a creierului nostru reacționează la geometria și aranjamentul spațiilor în care locuim. Cu toate astea, însă, arhitecții urbani nu acordă prea multă atenție efectelor cognitive pe care le produc creațiile lor asupra locuitorilor.

Alison Brooks, arhitect specializat în design social, a declarat pentru BBC că perspectivele bazate pe psihologie ar putea schimba modul în care se construiesc orașele: ”Dacă știința ar putea ajuta profesia de design să justifice valoarea unui design bun, ar fi un instrument foarte puternic pentru a crește calitatea mediului construit”.

O legătură strânsă între discipline ar putea preveni repetarea dezastrelor arhitecturale, cum ar fi cel din cazul ansamblului rezidențial Pruitt-Igoe, St. Louis, Missouri, dat în exploatare în 1955. Acest cartier social consta din 33 de blocuri cu 11 etaje, lipsite de arhitectură, și a fost proiectat de Minoru Yamasaki, responsabil și de World Trade Center. Aceste clădiri au devenit, în scurt timp, recunoscute pentru rata mare a criminalității, pentru mizerie și disfuncții sociale.

Complexul locativ Pruitt-Igoe, St. Louis, Missouri

Criticii au argumentat că spațiile mari deschise dintre blocuri au provocat apariția problemelor din cadrul comunității, cu atât mai mult că a început a crește rata criminalității. În 1972, la decizia organelor de Stat, au fost demolate toate cele 33 de blocuri, ca în 1976 pe acea suprafață să nu mai rămână niciun semn că ar fi existat vreodată un complex locativ.

Lipsa perceperii conceptului de proiect modernist pe acele timpuri, simțul izolării față de comunitățile largi și spațiile publice prost concepute, au fost cauzele care i-au făcut pe mulți să simtă că aceste blocuri au fost proiectate pentru a nu avea succes.

Astăzi, datorită studiilor psihologice, avem o idee mult mai clară despre mediile urbane care plac societății și care sunt stimulative. Oamenii de știință măsoară răspunsurile fiziologice, utilizând dispozitive de genul brățărilor, care măsoară conductanța pielii (indicator al excitației fiziologice), de genul aplicațiilor mobile, care întreabă subiecții despre starea lor emoțională, dar și de genul căștilor electroencefalograme (EEG), care măsoară activitatea creierului în ceea ce privește starea mentală și cea de spirit.

Aceste studii scot în evidență informația pe care nu ai cum să o obții direct de la subiecți, întrucât aceștia răspund că nu ar avea vreo problemă cu arhitectura vreunui cartier/bloc, fiind dificil să conștientizezi nivelul de stres. Starea psihologică este cea care afectează direct sănătatea și, acordând mai multă atenție stării psihologice, am putea să ne dăm seama despre modul în care designul orașului în care locuim ne afectează direct.

Oamenii sunt profund afectați de fațadele clădirilor. Amintiți-vă ce emoții trăiți când treceți prin fața unei clădiri cu geamuri fumurii sau cu pereți neîngrijiți, învechiți, și când treceți prin fața vreunei clădiri luminoase, cu un aspect estetic plăcut?!

În același sens, cercetătorii constată că accesul la spațiul verde, vederile spre parc sau pădure, pot compensa o parte din stresul vieții urbane. Nu în zadar Vancouverul se află pe primul loc în topul orașelor benefice pentru trai: infrastructură bine gândită, în favoarea locuitorilor, priveliști către piscurile munților, spre păduri și ocean.

Vancouver, Canada

Importanța designului urban înseamnă mai mult decât partea estetică. O serie de studii au arătat că, locuind la oraș, se dublează șansele de a dezvolta schizofrenia și crește riscul apariției altor boli sau disfuncții mentale, cum ar fi depresia sau anxietatea cronică. Un lucru este garantat – sentimentul că ești mereu dezorientat sau rătăcit într-un oraș amplifică înrăutățește starea psihologică a locuitorilor. Un oraș exemplu în acest sens este Londra – cartierele amplasate haotic creează confuzii.

Londra, Marea Britanie

Până la urmă, arhitecții, neurologii și psihologii ajung la aceeași idee: un design urban de succes trebuie să ofere posibilitatea locuitorilor să simtă că dețin controlul asupra mediului!