2018 le-a adus chinezilor recordul pentru numărul de zgârie-nori construiți într-un singur an – 88 de clădiri cu înălțimea mai mare de 200 de metri. Nici arhitecții din restul lumii nu s-au prea odihnit în această perioadă, înregistrându-se încă 143 de clădiri de acest gen date în exploatare. Totuși, Dubai, Shanghai, Mecca, Shenzen și Seul rămân să găzduiască cele mai înalte clădiri de pe mapamond. Oare ce oraș va sparge topul?

Pământul ține, momentan, peste 1000 de zgârie-nori. Ultimul construit este Citic Tower din Beijing și măsoară 528 de metri înălțime. Imaginați-vă doar, e ca și cum ai suprapune 17 blocuri de locuit a câte 10 etaje.

După China, care înregistrează peste 650 de skyscrapers, urmează SUA, cu aproape 200 de clădiri de peste 200 de metri înălțime, și Emiratele Arabe – cu 108.

Totuși, Dubaiul este campion în acest moment, și nu se știe deocamdată care arhitecți s-ar ambiționa să proiecteze o super structură mai înaltă de 828 de metri. Burj Khalifa, a bătut 6 recorduri în 2010, când a fost finalizată cea mai înaltă clădire din lume.

   (Burj Khalifa, Dubai)

Dacă stăm și ne gândim un pic, ne dăm seama că multe civilizații au încercat să ridice structuri înainte de apariția primilor, așa-ziși, zgârie nori. Egiptenii, de exmplu, au revoluționat construcțiile prin Marea Piramidă a lui Keops de la Gizeh, cu o înălțime de 147 metri, ceea ce înseamnă că a depășit catedrala St. Paul din Londra cu aproximativ 45 de metri.

Mesopotamia antică a avut ziguratele. Dar toate aceste structuri vechi reprezentau clădiri sacre - temple, mausolee sau biserici. Pentru locuințe sau clădiri comerciale se construiau în mod normal structuri mult mai mici, care ajungeau maxim la trei niveluri.

Sfârșitul secolului al XIX-lea a adus schimbările care au propulasat proiectarea zgârie-norilor. În America și Marea Britanie au început a crește orașele. Deși terenurile din centrul acestora se scumpeau substanțial, acestea deveneau tot mai greu de găsit, iar pentru a exploata maxim posibil un teren, arhitecții au propus să se construiască în sus.

Pe lângă procesul rapid de urbanizare a mai existat un factor important care i-a determinat pe arhitecți să ia o asemenea decizie – siguranța zgârie-norilor. Construcțiile cu cadru din fier sau oțel se adevereau a fi cele mai solide. Grinzile metalice utilizate în realizarea cadrului unei clădiri facilitau distribuirea încărcării și a altor necesități în clădire.

Odată cu creșterea numărului de niveluri a construcției, a apărut nevoia ascensoarelor, așadar, concomitent cu zgârie-norii, s-a inventat și ascensorul Otis.

Un alt stimulent a fost incendiul devastator din Chicago din 1871. După ce flăcările au distrus o bună parte din oraș și a fost nevoie de reconstruit cât mai rapid și economic posibil. Astfel a ajuns Chicago să fie ”patria-mamă” a zgârie-norilor, iar primul ”copil” al său a fost Home Insurance Building, construit în 1885, cu 10 etaje, ziduri din oțel, ziduri placate la exterior cu marmură și coloane de granit lustruit, care îmbrăcau grinzile din oțel. 

(Home Insurance Building, Chicago)

Astăzi nu ne imaginăm metropolele fără zgârie-norii, care au constribuit la dezvoltarea orașelor, atât prin stilul arhitectural, cât și prin creșterea numărului de locuințe. Aceste construcții cresc capitalul social, promovează creativitatea, oferă compensații prin utilizarea eficientă a apei curente, a energiei electrice și prezintă nenumărate beneficii pe plan social și de protecție a mediului.

Nu în ultimul rând, clădirile înalte sunt o mândrie atât pentru arhitectul, în capul căruia se naște ideea, cât și pentru peisajul urbanistic al orașului în care aceasta se transformă în realitate. Asta au înțeles și vecinii noștri – în București răsar tot mai multe super-structuri în ultima perioadă. Casa Presei Libere are în total 104 metri (cu tot cu turnuri) și este, momentan, cea mai înaltă din România, Tower Center International, înalt de 100 de metri, este cea mai înaltă clădire de birouri din București, urmate de BRD Tower, cu 87 de metri, Bucharest Financial Plaza - 83 metri, Hotel Intercontinental și alte construcții impunătoare.

La Kiev avem mai multe Business Centre zgârie-nori, complexul locativ Klovski Descent 7A, cu o înălțime de 168 metri, un alt proiect imobiliar cu destinație locativă – complexul rezidențial Korona, cu o înălțime de 128 metri și zeci de alte super-structuri moderne, o bună parte urmează să fie finalizate în următorii ani.

    (CHICAHO Central House, Kiev)

Ideea de a locui la nivelul 38 vine la pachet cu fiori, dar și cu puternică senzație de superioritate. Ce-ar fi să te trezești dimineața, să privești peste geam și să ai orașul în palmă? Să sorbești din ceașca de cafea în timp ce zgomotul mașinilor grăbite rămâne departe, să fii înconjurat de liniștea și de prospețimea zorilor? Să admiri cele mai frumoase răsărituri și apusuri? Să citești o carte la balcon în timp ce balnasoarul te leagănă fără grabă? Să ai parte de confort și siguranță, de liniște și armonie în propria locuință, fără a fi nevoie să ieși în afara orașului, e o necesitate pentru omul și familia modernă.

Zgârie-norii rezidențiali sunt despre standarde înalte, despre confortul de a trăi viața așa cum îți ghidează inima, nu – circumstanțele. Acesta e locul în care o mămică tânără își are copilul în siguranță la grădinița din același bloc de locuit, tot ea îl însoțește la orele de înot de după-amiază, fără a pierde timp în ambuteiaje.

E locul în care îți poți gestiona afacerile, poți stabili întîlniri cu parteneri, pentru că complexul îți pune la dispoziție săli moderne pentru conferințe. E locul în care este suficient să apeși pe butonul din lift pentru a ajunge în cafeneaua unde te așteaptă cea mai bună prietenă să luați prânzul. E locul care îți oferă oportunitatea de a trăi clipa, savurând fiecare picătură de timp.