Pe arhitectul de interior și designerul Levent Tümer vi l-am prezentat într-un alt interviu, în care am vorbit despre designul pe care l-a realizat pentru Radisson Blu Leogrand Hotel. De această dată ne deplasăm până în sectorul Botanica al capitalei, unde dânsul și-a lăsat amprenta pe imaginea Școlii Internaționale Heritage” - cea mai recent apărută instituție de învățământ din Moldova. Învăluiți de miros de ”nou” și însoțiți de designerul și arhitectul Levent Tümer, am pășit entuziasmați pe holuri, deschizând, una câte una, sălile de clasă, dotate și utilate la fel cum doar în filmele americane am văzut.

Despre ”Heritage” s-a auzit mult în perioada iunie-septembrie 2017, atunci când au fost deschise ușile primei Școli Internaționale fondate în Republica Moldova. S-a vehiculat în presă că valoare proiectului ar fi ajuns până la 10 mil. de euro, că taxa anuală este de circa 4 mii de euro, că se va preda în limba nativă a elevului (română sau rusă) și engleză, că o bună parte dintre profesori sunt internaționali și multe alte aspecte. Pe noi, însă, ne-a preocupat mintea creativă a celui care a făcut din această școală un loc în care să vii cu plăcere, în care să nu-ți lipsească confortul și starea de bine – arhitectul de interior și designerul internațional Levent Tümer. 

T: Ați mai proiectat instituții educaționale până la Școala Internațională Heritage?

Am proiectat o școală pentru copii cu nevoi speciale, mai exact pentru copiii care suferă de autism, în Ankara, Turcia. Un proiect complicat și foarte important pentru cariera noastră de designeri.

T: În acest sens, este Heritage o școală adaptată pentru persoanele cu nevoi speciale?

În mare măsură da, ne-am străduit să anticipăm tot felul de situații. Deci am dotat scările cu rampe pentru scaunele cu rotile, am prevăzut și ascensoarele în acest sens, am proiectat și băi pentru această categorie de persoane, astfel încât acestea să se integreze cât mai ușor și mai independent în această instituție, să aibă acces la toate spațiile necesare pentru confortul și necesitățile lor.

T: A trebuit să realizați un proiect de la zero sau să vă conduceți după unul deja existent?

În principiu, proiectul arhitectural a fost realizat de o altă echipă, noi am fost responsabili pe partea de design. Trebuie să menționez că am intervenit și cu sugestii de modificări în planul arhitectural din motiv că a trebuit să reducem din suprafața clădirii. Arhitectul principal a aprobat solicitarea noastră și modificarea a avut loc. Astfel am obținut o compartimentare perfectă.

Ulterior am pornit lucrările de design și am urmărit pe toată perioada lucrărilor să obținem o școală în care, atât elevii, cât și profesorii, să se simtă confortabil și să petreacă timpul cât mai frumos. Pentru aceasta am folosit multe culori, dar, în același timp, le-am ales și le-am combinat astfel încât prezența lor să nu afecteze procesul educațional. Această parte a proiectului a fost suficient de complicată, dar am reușit, în final, să obținem ce ne-am propus.

T: Ce este specific pentru acest tip de proiecte? Ce le diferențiază de clădirile hotelurilor, de case de locuit sau de restaurante?

Acestea trebuie să fie ușor de utilizat, să ofere maximă siguranță pentru elevi și profesori, să poată fi ușor de curățat și să respecte normele de igienă. Materialele pe care le-am folosit aici sunt specializate și durabile. În aceeași ordine de idei, iluminarea este extrem de importantă, la fel ca și redarea culorilor.

T: Ați întâmpinat greutăți în realizarea acestui proiect?

Nu pot să spun că au fost greutăți mari. Spiritul de echipă a dominat, iar ideile și viziunile noastre au coincis foarte mult cu cele ale investitorilor, dânșii fiind foarte deschiși și receptivi la sugestiile noastre. Așadar, în mai puțin de un an această școală a fost finisată și pregătită pentru a deschide ușa primilor elevi.

T: Cum vedeți integrarea acestui proiect în arhitectura urbană a acestui oraș?

Acest proiect reușit se încadrează minunat aici, cu atât mai mult că și împrejurimile sunt deosebite – alături avem stadionul Zimbru, o zonă verde, condiții potrivite pentru activitățile extracurriculare ale elevilor. Din punct de vedere arhitectural, clădirea școlii este foarte ”ascultătoare”, așezarea nu deranjează locuitorii acestui sector, iar însăși culoarea acesteia este atractivă, plăcută, fără a deranja ochiul.

T: Considerați că o astfel de instituție cu asemenea dotări ar putea încuraja sistemul de învățământ de la noi?

Categoric! Totul e mult mai tehnologizat. Elevii au posibilitatea să aplice cunoștințele teoretice în practică, să exerseze, grație dotărilor de care dispune această școală. Mediul este mult mai favorabil aici, referindu-ne la temperatură, condiții, igienă ș.a.

T: Puteți explica modul în care se stabilește echilibrul între arhitectură, arhitectura interioară și design?

În fond, arhitectura și arhitectura interioară sunt foarte apropiate una de cealaltă, la fel cum este și designul în raport cu acestea. Pentru a realiza un proiect complex, profesionist, trebuie să te conduci după un fir comun, să respecți stilul abordat. Este foarte important să găsești echilibrul dintre toate aceste 3 domenii, pe cât de apropiate, pe atât de individuale.

T: Din ceea ce ați reușit să descoperiți în Chișinău sau la noi în Moldova, dacă ați vizitat și alte orașe, ce puteți spune despre arhitectura noastră?

În afară de Chișinău, am vizitat orașul Bălți, dar mă voi referi la capitală, pentru că aici am petrecut cel mai mult timp. Îmi place foarte mult planificarea urbană a capitalei. Îmi place că s-a păstrat acel caracter sovietic al orașului, cu străzi largi, clădiri mai puțin înalte și multe zone verzi. Bineînțeles că există o serie de clădiri vechi care necesită renovare dar, totodată, acestea oferă indicii despre cum arăta orașul acum câteva sute de ani.

Pe internet am descoperit imagini cu orașul din anii 1960-1970 și l-am găsit foarte frumos, curat, îngrijit. Sper că într-o bună zi acesta își va recăpăta farmecul de altădată, clădirile vechi vor fi renovate, îngrijite și nu demolate.

T: Puteți numi 3 lucruri pe care le-ați îmbunătăți în Chișinău?

1. Mi-aș dori ca trecerile de pietoni să fie reînnoite mai des, să fie clar pmarcate entru cei care nu cunosc orașul.

2. Clădirile vechi să fie renovate, iar cele abandonate să fie readuse în tabloul orașului, fapt ce ar duce la atracția mai multor turiști.

3. Aș dori ca orașul să fie protejat de clădiri înalte, acestea pot ruina Chișinăul. Ar fi bine să se impună anumite standarde cărora să li se conformeze toți dezvoltatorii.

Fotograf: Dumitru Țurcan Diaga